Am incheiat periplul noastru dupa 80 de zile de deplasare, 13 mii de kilometri, 11 tari (incluzand republicile separatiste) si 53 de postari. Blogul nostru o sa ia o pauza. In toamna vom reveni cu materiale din Romania si Bulgaria, iar locul meu va fi luat de Ioana Hodoiu pentru ca eu plec la o bursa. Vom pregati cateva materiale de presa si o sa ne ocupam sa indreptam erorile strecurate in jurnalul online, din cauza vitezei si a ignorantei mele.
Am citit la comentarii pareri aprinse legate de stalcirea limbii romane – provocate de denumirile oraselor din Caucaz. Este hilar sa vad atata convingere si patos de la strainii de zona. Felul in care se scrie numele unui oras sau altul este puternic disputat chiar de catre localnici. Pentru Sukhum exista 30 de moduri si variatii de a-i scrie numele, iar fiecare mod este similar unei declaratii politice de recunoastere a unei interpretari a istoriei orasului. Nu am intentionat sa fac o lucrare de diploma pe schimbarile de nume de localitati, asa incat am transliterat din rusa unul dintre modurile in care este scris pe placutele de intrare in oras, sau am folosit denumirea de pe harta in engleza. Iar despre comentarii legate de cuvinte “care nu exista in limba romana” nu pot decat sa spun ca limba romana este din fericire dinamica – altfel ar fi trebuit sa ma exprim prin combinatii nesfarsite intre branza, varza, viezure, manz.
Pentru ca am stranse destule contacte printre jurnalistii din regiune, o sa incercam sa producem materiale comune, in colaborare. Vor fi publicate aici sau pe site-ul CRJI.
Am reusit sa parcurgem tarile din jurul Marii Negre fara ca masina noastra sa fie furata, fara sa cadem prada vreunui raket sau sa fim escrocati – asa cum am fost avertizati de atatea ori pe traseu. Cel mai important, am parcurs tot drumul fara sa platim nimic politiei rutiere, vamesilor sau granicerilor (cu exceptia Transnistriei unde din peste 10 controale intr-o zi jumatate, la unul am cedat si am platit o amenda de 20 de dolari pentru o inventie).
Am tot fost intrebat la intoarcere despre asemanari si deosebiri cu Romania. Legat de deosebiri majore, cel putin la tarmul Marii Negre, niciunde nu am intalnit atmosfera combinata de teapa, dezgust, sila, aroganta pe care o simt de fiecare data cand fac greseala sa vizitez litoralul romanesc.
Tot printre deosebirile majore este faptul ca toate tarile in afara noastra si a Bulgariei sunt niste rani deschise si poarta urme adanci are conflictelor armate recente. Chiar si Turcia cu abordarea problemei kurzilor. Colegi de varsta mea au studiat in scoli improvizate in buncare si au pierdut rude si prieteni in conflicte. Parintii si bunicii lor au fost arestati, deportati sau executati. Este o zona similara cu situatia din Balcani din anii ‘90, la o scara mult mai mare si cu conflicte care s-au intins pe ultimii 100 de ani, cu abuzuri si situatii de o ferocitate iesita din comun. La toate acestea comunitatea internationala nu a avut absolut nici o reactie convingatoare, si nici o strategie eficienta de indreptare a lucrurilor.
Daca vorbim de asemanari, una importanta este tonul general foarte vehement impotriva politicienilor primitivi. Oamenii simpli cu care am vorbit, indiferent de tara si religie, isi exprimau inainte de toate sila fata de proprii politicieni si convingerea ca ei sunt judecati in strainatate ca barbari numai din cauza politicienilor si guvernantilor. Mai mult, conflictele interetnice care izbucnesc sporadic sunt cauzate in primul rand de mistificarile si manipularile in scopuri politice. Dictatura, ultra-nationalismul sau fanatismul religios au facut cel mai mare rau in toata zona.
Niciuna dintre tarile astea nu au nevoie de vreun lider salvator. O infrastructura bine dezvoltata, lipsa vizelor si media libera – sunt singurele unelte necesare ca lucrurile sa se schimbe in bine de la sine.
Felicitari! Cu toate posibilele erori, blogul a fost o lectura f interesanta. Iar pozele o adevarata placere. Succes la Harvard!
Felicitari!!
Felicitari pentru bursa si succes in continuare.
Da-mi voie, personal, sa nu fiu de acord cu licentele toponimice.
O simpla cautare pe google cu “Sukhum” pentru pagini in limba romana returneaza exclusiv rezultate de pe acest blog. Cu o exceptie notabila http://npopescu.yam.md/2006/12/14/bataliile-toponimice/
Un extras edificator:
“Abkhazii – sunt si ei obsedati sa le numesti capitala Sukhum, nu Sukhumi (varianta georgiana). problema cu acest “Sukhum” este ca in rusa se spune predominant Sukhumi, iar insasi in limba abkhaza orasul se numeste “Akua”. deci acest Sukhum vine dintr-un moft anti-georgian. ”
Desigur o cautare dupa Suhumi va arata care este norma in limba romana, literara, vorbita, scrisa si de orice alt fel. I rest my case.
mie mi-e aproape clar, toponimia ar putea salva romania.
Felicitari pentru bursa! Banuiesc ca e un moment important al carierei tale. Succes.
Am citit cu mare atentie si interes acest blog. Este superb si nu cred ca mai exista ceva de genul in media romaneasca.
Felicitari inca odata!
si succes la Harvard !