Situatia era putin jenanta. Petrut in slipi albastri, cu un strat de namol negru si lucios dat stangaci si in exces, in dorinta sincera de-a se integra in grupul pestrit venit la tratament; cei doi batranei goi pusca, intr-o compozitie bizara, negri ca smoala, cu palariute albe, cracanati si citind ziarul cu mainile departate de corp... Dupa ce s-a codit putim, Petrut s-a apropiat de ei si i-a intrebat direct: „Pot sa va fac o poza?” Cei doi l-au pironit cu privirea... 1,2,3,4,5 secunde, apoi unul dintre ei a raspuns ranjind: „In situatia asta... da.”
Ce stiam despre Techirghiol din copilarie? Ca e locul unde trenul, in drum spre mare, incetineste si se apleaca periculos intr-o rana, ca poti spiona oameni goi prin gaurile gardului de beton, ca miroase ciudat, ca oamenii se dau cu namol ca smoala si ca acolo la mal, la intrarea in lac, apa este neagra ca o gaura fara fund. Mai stiam ca face bine la reumatism, ca poti sa inoti in lacul Techirghiol, chiar daca nu sti sa inoti, si ca este un loc pentru nudisti si pentru oameni batrani. Si nu in ultimul rand, stiam ca sub nicio forma nu trebuie sa ma las convinsa sa mai merg acolo dupa una dintre cele mai ridicole si neplacute experiente din copilarie. Da, in ciuda fatului ca pare o activitate amuzanta, un copil obligat sa se manjeasca cu noroi si sa se spele intr-o apa potroaca, care ii intra in ochi, s-ar putea sa traiasca aceasta experienta ca pe ceva extrem de neplacut.
In mare parte, acestea sunt niste impresii pe care le pastrez din copilarie, fara sa mai fi revenit asupra lor in ultimii 20 de ani. Hotararea de-a include si Techighiolul in proiectul din jurul Marii Negre m-a gasit incapatanata ca un catar si ferm hotarata sa nu-mi inmoi nici macar un deget in namolul tamaduitor. Situatia s-a transat destul de repede si fara castig de cauza din partea mea. Sabotez proiectul. Nu poti sa te plimbi pur si simplu asa, cu aparatul de fotografiat, printre oameni dati cu namol ca printr-o gradina zoologica. E jignitor si... neprofesionist.
Asa ca vara asta m-am dat cu namol din cap pana in picioare in sectorul „Mama si copilul” pe plaja de la Techirghiol si mi-a placut al dracului de mult. Nu stiu de ce ii zice asa, dar „Mama si copilul” este numele de cod al sectorului de plaja cu acces mixt, unde oamenii sunt in costume de baie si vin impreuna cu gasca de prieteni sa-si repare oasele si mahmureala, unde pensionarii sunt relaxati si haiosi, unde tinerii, copiii si batranii, inmuiati in namolul negru lucios, devin ca niste piese de sah noi si se plimba inainte si-napoi pe aleea care imparte nisipul in doua, intr-o coregrafie haioasa cu palarie de paie, ochelari de soare si integrame. E evident ca multi dintre oamenii care se intalnesc aici, s-au mai vazut si in alti ani; se cunosc si asta face ca atmosfera de pe plaja de la Techirghiol sa fie una intima si relaxata.
Si mai e ceva in atmosfera de la Techirghiol care m-a convins sa ma intorc. Mai mult decat namolul untos care nu stiu daca te vindeca de ceva, dar sigur lasa in urma o piele foarte fina si mai mult decat lacul ala sarat care te face sa crezi ca esti un inotator de performanta si l-ai putea traversa dintr-o parte in alta, chiar daca in realitatea nu ai rezistenta sa traversezi nici macar un canal. E ceva legat de linistea de-acolo si de aspectul demodat si nerenovat al locului. Mie imi place tocmai ce ii este reprosat; ca, desi are un potential enorm si ar putea fi o baza de tratament foarte populara, a ramas aceeasi baza ca acum 50 de ani. Poate ca nu e nimic modern pe plaja de la Techirghiol, dar nici lasata in paragina nu mi s-a parut. E un loc demodat dar curat, ca o gospodarie saracacioasa, dar bine ingrijita.
Si nu e ca si cum nu as fi vazut aspectul vandalizat al pasajului din piatra care trece pe sub sosea si duce catre intrarea catre plaja sau dusul fara cap si dalele ciobite. Doar ca pur si simplu nu m-au deranjat. Mi s-a parut mult mai misto faptul ca, dupa aceasta experienta, nu pot sa-mi imaginez o propunere mai grozava pentru prietenii mei decat o dimineata de vara pe plaja la Techirghiol, cu ochii carpiti de somn si usor mahmuri, dati cu namol din cap pana in picioare si cu picioarele inmuiate intr-o apa atat de sarata ca-mi aminteste de bulgarele de sare pe care il folosea bunicul meu daca ii tremura mana cand se barbierea.
Nu prea am ramas cu nimic citind articolul. Nu-mi dau seama ce vrei sa transmiti.
De ce e misto? Tot n-am inteles. Asta cu baza de tratament e un cliseu deja uzat.
Cu toata verva verbala, tot n-am inteles. Mai e si umor involuntar, ‘atmosfera intima’ pe plaja la nudisti, hi-hi.. dublu sens.
Ce vezi special acolo? doar ca e ‘cool’? mai mult de atat nu poti?!
ma bucur ca mai exista oameni care sa aprecieze genul asta de lucruri…chiar mi-ai inveselit ziua!
Super articolul.chiar mi-a facut sa zambesc caci imi aduce aminte de anii copilariei.mergeam cu ai mei in fiecare vara la Techirghiol.in apa aceea atat de sarata am invatat sa inot.:)
De ce nu se scrie nimic si despre orasul-statiune?In ultimii 2 ani a inregistrat un progres vizibil.Va spune un om care a fost crescut acolo.Oricum e un loc superb.E Balcic-ul litoralului romanesc daca pot spune asa.
Pacat ca acest articol se refera la o banala plaja…
Da, e chiar misto.Eu mi-aduc aminte cu placere de perioada in care mergeam cu ai mei sa faca bai de namol.15ani la rand.Stiu toate stradutele si mi-aduc aminte de multe.De cinematograful in aer liber de pe strada principala, de stadionul din deal unde se organizau in fiecare an lupte tataresti(castigatorul era premiat cu un berbec),de fabrica de covoare, de manastire si de cate si mai cate.A, si trebuie sa mentionez cofetaria(tot de pe strada principala) unde mergeam si beam braga si mancam placita cu branza.Imi amintesc cate nopti am petrecut in discoteca…nu mai stiu cum se numea(Raza de soare, parca).Mi-aduc aminte de restaurantul impinge-tava din centru, cel de langa statuie, de piata, de plimbarile cu barca si hidrobicicleta pe lac.In fine, ar fi multe de spus, dar eu chiar mi-am amintit cu placere de vacantele petrecute acolo.
Personajele din poze par sa fie oameni-statui :). Imi plac.
Dementiale foto! Gata, mergem la Techirghiol!